marți, 25 noiembrie 2008

ANESTEZIE CURS 7 - 20 nov

Calea exobucala
Este indicata in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.
Tehnica. Se dezinfecteaza tegumentul cu iod si alcool. Se repereaza marginea inferioara a orbitei cu indexul iar glubul ocular sa ruleze pe unghie. Locul de intepatura se afla pe o linie orizontala mai aproape de unghiul intern al nasului, in santul nazo genian si la 0,5 cm in afara lui. Se procedeaza in continuare ca si la cea pe cale endobucala. Accidente si complicatii: inteparea glubului ocular, formarea de hematom, ruperea varfului acului, inteparea nervului (nevrite).
Anestezia plexala (anestezia nervilor dentari supero-mijlocii): zonele anesteziate sunt PM1 si 2, radacina mezio-vestibulara a M1, tesuturile periodontale care acopera acesti dinti, tesuturile moi vestibulare, mucoasa sinusului si planseului la nivelul peretelui extern.
Indicatii: cand anestezia nervului suborbitar si anestezia nervului posterior nu dau anestezia premolarilor sau cand se fac interventii care implica numai PM superiori.
Alternative: anestezia nervului suborbitar pt PM1, anestezia tronculara bazala a nervului maxilar
Repere anestezice: fundul de sant vestibular superior, PM2; locul intepaturii: in fundul de sant vestibular superior, deasupra apexului PM2 iar directia acului este oblic fata de os cu bizoul paralel cu osul. Profunzimea: se lasa cantitatea de anestezic supra periostal, in dreptul si deasupra apexului PM2. Simptome si semne ale pacientului: anestezia partiala a buzei superioare spre comisura, anestezia in teritoriul PM1 si 2 si in dreptul radacinii MV a M1.
Anestezia tronculara periferica a nervilor dentar supero-posteriori: e foarte frecvent folosita in practica.
Zonele anesteziate: M1, 2, 3 superior, cu exceptia radacinii MV a M1; osul alveolar si periostul care acopera molarii, mucoasa vestibulara, peretele lateral, periostul si sinusul maxilar corespunzator. Indicatii: in terapia osoasa si dentara, cand nu e eficenta anestezia plexala sau cand este contraindicata.
Contraindicatii: cand riscul hemoragic este mare, la hemofilici (se recomanda plexala sau intra lgamentara)
Avantaje: este o anestezie atraumatica, suprima un numar mare de intepaturi pt anstezia plexala, reduce cantitatea de solutie anestezica si are eficienta maxima.
Dezavantaje: prezinta cel mai mare risc de a produce hematomul, rezulta atunci cand aspiratia pozitiva e frecventa. Mai este necesara inca o intepatura pt radacina MV a M1 superior. Alternativa: anestezia bazala sau tronculara.
La tuberozitate, nervii se gasesc la diferite nivele, mai superior la adulti.
Repere pe cale endo bocala: osoase - cresta zigomato-alveolara, la 1 cm de marginea crestei alveolar; reperele partilor moi, fornixul supeiror si mucoasa mobila, repere dentare M1 la adult si M2 la copil
Repere pe cale exobucala:
1. malarul si marginea lui inferioara.
2. muschiul maseter, marginea inferioara.
3. Creasta zigomato-alveolara
Tehnica pe cale edobucala: cea mai des folosita, se folosesc ace mici, gura este intredeschisa (!!coronoida!!) se paote face anestezia topica inainte, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, si se repereaza creasta zigomato-alveolara cu degetul, locul de intepatura este la nivelul mucoasei mobile, in fornixul vestibular superior, in dreptul radacinii MV al M2 sup la 1 cm de creasta alveolara si inapoi crestei zigomato-alveolara. Acul de jos in sus, dinainte inapoi si dinafara inauntru. Acul trebuie sa pastreze in permanenta contact cu osul si se avanseaza incet in cele 3 directii. Injectarea se poate face in 2 feluri:
A) in prealabil se aspira, dupa ce sa patruns la nivelul tuberozitatii, iar daca aspiratiea e negativa se face injectare progresiva si continua incepand de la 1 cm pana la 3 cm profunzime pana cand acul pierde contactul cu tuberoziatea pt a prinde toate fibrele nervoase.
B) fiind la nivelul tuberozitatii se aspira se lasa anestezic, apoi se avanseaza in profunzime in contact cu tuberozitatea se aspira din nou si se depune iar anestezic. Cand se pierde contactul cu tuberozitatea nu se mai depune anestezic. La adulti se face la o profunzime de 16 mm iar la copii sau cei cu craniu mai mic se face la o profunzime de 10-14 mm.

2 comentarii:

R. spunea...

marfa ... la semiologie doar ce ai postat ai? sau nu ne-a predat?

Anonim spunea...

sunt pacienta,60 ani, dar am ramas fara dantura complet la varsta de 57 ani, datorita unei anestezii locale practicate cu xilina si adrenalina, care mi-au distrus viata! abia citind aceste cursuri, mi-am dat seama de greseala doctoritei pt ca la injectare am avut probleme grave, vasodilatatie puternica, zgomote mari in urechi, aritmii, lesin, tahicardie, si aproape colaps, iar doctorita m-a lasa intinsa pe jos 3 ore.... de atunci nu am mai intrat in cabinet dentar, si mi-am pierdut toate lucrarile aiurea...vai de noi , !!!!cum sa-l gasesc pe acest profesor de anestezie, ca sunt toti ingamfati si fitosi....m-am dus si la facultatea de stomatologie sa ma interesez, si tot o bajbiala, m-au trimis la alergolog, care IN TOT BUCURESTIUL, NU SE FAC TESTE DE ALERGOLOGIE LA ANESTEZICE DENTARE....n-am boala de inimia, dar am hipotiroidie cu nodul si probabil si anxietate, dar nu e prima data cand am facut anestezie locala, in tinerete am avut lucrari dentare cu xilina si adrenalina si nici o reactie.