RESPIRATIA BUCALA
Teorii asupra respiratiei bucale: sunt in legatura cu relatia dintre respiratia bucala si anomaliile dentomaxilare. Teoriile sunt grupate in 4 grupe:
A) teoriile care au aratat existenta unei legaturi intre respiratia bucala si morfologia faciala: respiratia bucala altereaza curentul de aer si presiunile din cavitatile nazale si bucale, provocand un dezechilubru in dezvoltarea acestor structuri; teoria excavatiei, propusa de Bloch si teoria diferentelor de presiune (arata ca palatul ogival la respiratorii bucali este consecinta diferentei de presiune intre cavitatile bulale si nazale; fluxul aerian bucal impinge palatul spre fosele nazale unde presiunea ar fi mai mica decat normal).
B) sustine ca respiratia bucala altereaza echilibrul muscular exercitat de limba, obraji si buze, asupra arcului maxilar. La respiratorul bucal, limba ia o pozitie mai joasa si avansata, arcada maxilara lipsita de presiunea si suportul lingual se ingusteaza, neputand contracara presiunea exercitata de buze si obraji: teoria compresiunii, propusa de Tomes si sprijinita de Angle si Moyers. O alta teorie e cea a lui Vig, si anume teoria activatoului invizibil.
C) sustine ca respiratia bucala e consecinta inflamatiilor cronice la nivelul nazofaringelui, care obstrueaza trecerea aerului prin narina. Avem teoria atrofiei prin lipsa de folosire al lui Norlung.
D) neaga orice relatie semnificativa intre morfologia faciala si modul de a respira. Cauzele cele mai frecvente ale obstructiei respiratiei nazale sunt: hipertrofia amigdaliana palatina, adenoidita, rinitele alergice, deviatia de sept, hipertrofia ideopatica a cornetelor, rinitele vasomotorii, polipii si procesele tumorale. Dupa Pascal, obstructia e datorata unei discrepante osteo-adenoidiene.
Caracteristicile anatomice ale hipoplaziei 1/3 mijlocii a fetei sunt:
- baza craniana anterioara mai scurta
- unghiul bazei craniului mai ascutit
- dezvoltarea sagitala redusa a narinei
- profil drept sau concav
- maxilar retrognat
- profunzimea redusa a nazofaringelui (4,2 mm)
- dezvoltarea verticala slaba
- orificiul narinar indreptat spre frunte
Tratamentele:
- indepartarea adenoidelor sau a altui obstacol daca exista
- marirea spatiului osos prin disjunctia maxilara
ORTODONTIA INTERCEPTIVA
Intelegem surpriderea unor forme incipiente sau usoare de anomalii dento-maxilare, prin depistari active si instituirea unor masuri prin care se previne instalarea unor mal-ocluzii sau se reduce tratamentul ortodontic la unele masuri simple. Rolul ortodontiei interceptive este de a elimina orice factor patogen si de a reduce la minumum consecincele nocive ale factorilor etiologici asupra dentitiei. Majoritatea tratamentelor interceptive se practica in dentitia temporara.
Situatiile care trebuie rezolvate in perioada dentitiei temporare:
- ocluziile incrucisate si ocluziile inverse frontale
- pierderea precoce a dintilor temporari
- persistenta dintilor temporari
- dintii in mal-pozitie
- toate obiceiurile care provoaca functii anormale sau perturba dezvoltarea
Situatii recomandabil sa fie rezolvate:
- ocluzii distalizate
- ocluzii deschise prin interpunerea limbii sau sugerea degetelor
Ortodontia interceptiva in prima copilarie se refera la suprimarea obiceiurilor vicioase, corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea ocluziilor dechise distalizate, corectarea deglutitiei atipice si a comportamentului lingual anormal si tratamentul leziunilor traumatice ale dintilor temporari.
Mijloacele terapiei interceptive:
- aparatura de tip Soulet-Besonbes, care permite corectarea ocluziei inverse incepand cu varsta cu 18 luni
- aparatele mobile sau mobilizabile
- mentinatoarele de spatiu
- extractia dintilor temporari persistenti sau in mal-pozitii
- suprimarea obiceiurilor vicioase
- reeducarea functionala
- suprimarea obiceiurilor vicioase: daca survine in jurul varstei de 3 ani, este urmata de obicei de revenirea aparatului dentomaxilar la normal fara aplicarea vreunui aparat ortodontic.
- corectarea ocluziei inverse frontale
- folosirea aparaturii de tip Soulet-Besondes incepand cu 18 luni, permite remedierea ocluziilor inverse, care ar antrena prin persistenta lor dismorfoze grave
- corectarea ocluziilor distlaizate, cel mai bine se rezolva prin aplicarea scutului vestibular
- corectarea deglutitiei atipice si a comportamentului lingual anormal se face prin reeducare neuromusculara si utilizarea aparaturii simple care favorizeaza pozitionarea linguala si care suprima placerea de sugere a limbii.
- Traumatismele dintilor temporari, poti fi urmate de complicatii tardive grave
Concluzii: terapia interceptiva contribuie si la combaterea riscurilor patogene ale copilariei, care sunt:
- bolile infectioase
- tulburarile de nutritie
- tulburarile psihosomatice
Teorii asupra respiratiei bucale: sunt in legatura cu relatia dintre respiratia bucala si anomaliile dentomaxilare. Teoriile sunt grupate in 4 grupe:
A) teoriile care au aratat existenta unei legaturi intre respiratia bucala si morfologia faciala: respiratia bucala altereaza curentul de aer si presiunile din cavitatile nazale si bucale, provocand un dezechilubru in dezvoltarea acestor structuri; teoria excavatiei, propusa de Bloch si teoria diferentelor de presiune (arata ca palatul ogival la respiratorii bucali este consecinta diferentei de presiune intre cavitatile bulale si nazale; fluxul aerian bucal impinge palatul spre fosele nazale unde presiunea ar fi mai mica decat normal).
B) sustine ca respiratia bucala altereaza echilibrul muscular exercitat de limba, obraji si buze, asupra arcului maxilar. La respiratorul bucal, limba ia o pozitie mai joasa si avansata, arcada maxilara lipsita de presiunea si suportul lingual se ingusteaza, neputand contracara presiunea exercitata de buze si obraji: teoria compresiunii, propusa de Tomes si sprijinita de Angle si Moyers. O alta teorie e cea a lui Vig, si anume teoria activatoului invizibil.
C) sustine ca respiratia bucala e consecinta inflamatiilor cronice la nivelul nazofaringelui, care obstrueaza trecerea aerului prin narina. Avem teoria atrofiei prin lipsa de folosire al lui Norlung.
D) neaga orice relatie semnificativa intre morfologia faciala si modul de a respira. Cauzele cele mai frecvente ale obstructiei respiratiei nazale sunt: hipertrofia amigdaliana palatina, adenoidita, rinitele alergice, deviatia de sept, hipertrofia ideopatica a cornetelor, rinitele vasomotorii, polipii si procesele tumorale. Dupa Pascal, obstructia e datorata unei discrepante osteo-adenoidiene.
Caracteristicile anatomice ale hipoplaziei 1/3 mijlocii a fetei sunt:
- baza craniana anterioara mai scurta
- unghiul bazei craniului mai ascutit
- dezvoltarea sagitala redusa a narinei
- profil drept sau concav
- maxilar retrognat
- profunzimea redusa a nazofaringelui (4,2 mm)
- dezvoltarea verticala slaba
- orificiul narinar indreptat spre frunte
Tratamentele:
- indepartarea adenoidelor sau a altui obstacol daca exista
- marirea spatiului osos prin disjunctia maxilara
ORTODONTIA INTERCEPTIVA
Intelegem surpriderea unor forme incipiente sau usoare de anomalii dento-maxilare, prin depistari active si instituirea unor masuri prin care se previne instalarea unor mal-ocluzii sau se reduce tratamentul ortodontic la unele masuri simple. Rolul ortodontiei interceptive este de a elimina orice factor patogen si de a reduce la minumum consecincele nocive ale factorilor etiologici asupra dentitiei. Majoritatea tratamentelor interceptive se practica in dentitia temporara.
Situatiile care trebuie rezolvate in perioada dentitiei temporare:
- ocluziile incrucisate si ocluziile inverse frontale
- pierderea precoce a dintilor temporari
- persistenta dintilor temporari
- dintii in mal-pozitie
- toate obiceiurile care provoaca functii anormale sau perturba dezvoltarea
Situatii recomandabil sa fie rezolvate:
- ocluzii distalizate
- ocluzii deschise prin interpunerea limbii sau sugerea degetelor
Ortodontia interceptiva in prima copilarie se refera la suprimarea obiceiurilor vicioase, corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea ocluziilor dechise distalizate, corectarea deglutitiei atipice si a comportamentului lingual anormal si tratamentul leziunilor traumatice ale dintilor temporari.
Mijloacele terapiei interceptive:
- aparatura de tip Soulet-Besonbes, care permite corectarea ocluziei inverse incepand cu varsta cu 18 luni
- aparatele mobile sau mobilizabile
- mentinatoarele de spatiu
- extractia dintilor temporari persistenti sau in mal-pozitii
- suprimarea obiceiurilor vicioase
- reeducarea functionala
- suprimarea obiceiurilor vicioase: daca survine in jurul varstei de 3 ani, este urmata de obicei de revenirea aparatului dentomaxilar la normal fara aplicarea vreunui aparat ortodontic.
- corectarea ocluziei inverse frontale
- folosirea aparaturii de tip Soulet-Besondes incepand cu 18 luni, permite remedierea ocluziilor inverse, care ar antrena prin persistenta lor dismorfoze grave
- corectarea ocluziilor distlaizate, cel mai bine se rezolva prin aplicarea scutului vestibular
- corectarea deglutitiei atipice si a comportamentului lingual anormal se face prin reeducare neuromusculara si utilizarea aparaturii simple care favorizeaza pozitionarea linguala si care suprima placerea de sugere a limbii.
- Traumatismele dintilor temporari, poti fi urmate de complicatii tardive grave
Concluzii: terapia interceptiva contribuie si la combaterea riscurilor patogene ale copilariei, care sunt:
- bolile infectioase
- tulburarile de nutritie
- tulburarile psihosomatice
Un comentariu:
buna....ceva mai mult despre Aparatele Interceptive detienti? Vreau sa-mi dau licenta din aceasta tema si tot caut...Multumesc ma gasiti la MH7daiadi@yahoo.com
Trimiteți un comentariu