PREVENTIE LP No.4 - 10 NOV

CAPITOLUL II - PREVENTIA IN ORTODONTIE
Respiratia bucala, deglutitia infantila, obiceiuri vicioase, ortodontia interceptiva, miogimnastica si profilaxia aparatelor ortodontice.

MIOGIMNASTICA - urmareste dezvoltarea selectiva, a unor grupe musculare si se bazeaza pe faptul ca musculatura este organizata pe sistemul grupelor antagoniste.
Echilibrul de tonus - se rupe fie printr-o stare de hipertonie a unei grupe musculare, fie prin hipotomia grupei antagoniste. Totdeauna se urmareste marirea tonusului grupei musculare hipotomice.
Conditiile generale pentru miogimnastica - indiferent de grupa musculara
1. Contractiile pornesc din pozitia de relaxare a grupei musculare respective.
2. Contractiile se fac cu amplitudinea maxima.
3. Intensitatea contractiei creste progresiv.
4. Contractia se face lent, ca si revenirea la pozitia de repaus.
5. Ritmul contractiei trebuie sa fie constant si pauza dintra contractii cel putin egala cu durata contractiei.
6. Pentru marirea efortului muscular se introduce un factor de dificultate.
7. Totalitatea contractiilor dintr-o sedinta alcatuiesc un exercitiu. Durata unui exercitiu variaza dupa grupa musculara si posibilitatile biologice ale bolnavului, durata va creste progresiv.
8. Exercitiile trebuie facute de mai multe ori pe zi (cel putin de 3 ori), dupa un program bine stabilit.
9. Miogimnastica sa fie asociata cu gimnastica respiratorie.
10. Miogimnastica reprezinta un tratament indelungat.
Grupele de muchi la care se adreseaza miogimnastica - 1. Orbicularul buzelor. 2. Muschii propulsori. 3 muschii ridicatori. 4. Muschii coboratori.
1. pt orbicularul buzelor - avem mai multe metode:
A) se introduce la fiecare comisura cate un deget, care preseaza lateral, in timp ce copilul contractand orbicularii cauta sa apropie buzele si degetele unul catre altul. Buzele trebuie sa fie tot timpul inauntru.
B) Se aseaza in vestibul un nasture sau o placuta de acrilat, de care este legat un snur. Copilul trage de snur spre a acoate afara placuta sau nasturele, timp in care buzele vor opune rezistenta acestei miscari.
C) copilul prinde cu buzele un disc de o anumita greutate si il mentine din ce in ce mai mult.
D) dispozitivul lui Rogers, care opune rezistenta la contractia buzelor.
2. muschii propulsori - copilul sta in picioare, cu corpul si cu capul in extensie, cu bratele deplasate inapoi si usor in lateral. Se duce arcada inferioara cat mai anterior, fiind in permanenta in contact cu arcada superioara, apoi se revine lent. Pe langa exercitiul de mai sus se mai poate adauga si o miscare de aplicare a buzei inferioara peste cea superioara.
3. pt muschii ridicatori - se efectueaza contractii repetate ale muschilor ridicatori, arcadele fiind in contact. Este mult mai usor daca se aseaza mainile pe regiunile maseterine.
4. pt muschii coboratori - plin aplicarea pumnului sub menton, care cauta sa se opuna miscarilor de deschidere a gurii.

http://www.glycemicindex.com/

PREVENTIE CURS 4 - 3 NOIEMBRIE

Preventia in ortodontie - a face preventia anomaliilor dentomaxilare inseamna a cunoaste cauzele care le provoaca si mecanismele de actiune, a institui masuri profilactice, cele mai eficiente in prima copilarie si a aplica mijloace profilactice la toate verstele. Cauzele anomalilor dentomaxilare cele mai raspandite sunt respiratia bucala, deglutitia infantila, obiceiurile vicioase.
Respiratia bucala - exista o serie de ipoteze in legatua cu respiratia bucala si anomaliile dentomaxilare, ipoteze care au fost sistematizate in patru grupe:
1. in aceasta grupa intra teoriile care au postulat existenta unei legaturi intre respiratia bucala si morfologia faciala: teoria excavatiei a lui Bloch, care sustine ca cresterea presiunii intrabucale impiedica deplasarea inferioara normala a palatului dur odata cu cresterea; teoria diferentelor de presiune: palatul dur ogival al respiratorilor bucali este consecinta diferentei de presiune intre cavitatea bucala si nazala.
2. In aceasta grupa intra teoriile care sustin ca respiratia bucala altereaza echilibrul muscular, exercitat de limba obraji si buze, asupra arcului maxilar. La respiratorii bucali care stau cu gura intredeschisa, limba ia o pozitie mai joasa si avansata, fiind situata in interiorul arcului mandibular. Maxilarul, lipsit de presinea linguala, se ingusteaza, neputand contracara presiunea obrajilor si a buzei (m. maseter si orbicularii buzei superioare). Din aceasta grupa fac parte teoria compresiunii a lui Tomes si Andle. Teoria activatorului lui Vig care compara respiratia bucala cu actiunea unui activator, deoarece respiratia bucala modifica dinamica neuro musculara.
3. Cuprinde ipotezele care sustin ca respiratia bucala este consecinta inflamatiilor cronice la nivelul faringelui care obtureaza trecerea aerului prin fosele narine. Aceasta este teoria lui Norlung si Bimler.
4. Din aceasta grupa fac parte teoriile care neaga orice relatie intre respiratie si anomaliile dentomaxilare. Kingsley sustite ca palatul ogival are trasatura erediara. Harwald si Linder-Aronson arata importanta factorului respirator spunand ca hipertrofia adenoidiana conditioneaza respiratia bucala care la randul ei altereaza pozitia linguala si astfel apar anomaliile dentomaxilare. Aceasta grupa face parte din teoria laminarii tesuturilor moi.
In concluzie se poate spune ca nu exista o relatie cauza-efect intre functia respiratorie si anomaliile dentomaxilare, este mai degraba o interactiune complexa intre ereditate si factorii de mediu, cauzele cele mai frecvente ale obstructie nazale dupa Weimert sunt: hipertrofia amigdaliana, palatinala si adenoiditis 39%, rinitele alergice 34%, deviatia de sept 19%.
Clinica si etiopatogenia obstructiei nazale: obstructia se datoreaza unei discrepante osteo-adenoidiene, este un sindrom care altereaza zona anterioara a cavumului si care este cunoscut sub 2 nume: micro-rino-displazia lui Bimler sau hipoplazia 1/3 mijlocie a fetei dupa Hopking. Clinic si ca examen complementar, teleradiografia se manifesta in felul urmator:
- baza craniana anterioara mai scurta,
- unghiul bazei craniului mai ascutit,
- dezvoltarea sagitala redusa a narinei,
- profil drept sau concav, retrognatie mandibulara si maxilara,
- profunzimea redusa a nazofaringelui,
- dezvoltarea verticala slaba,
- orificiul narinar indreptat spre frunte.
Ca si tratament profilactic, obligatoriu trebuie indepartate obstacolele narine. Disjunctie intermaxilara pt marirea patului osos: simptomele sindromului de obstructie respiratorie dupa Ricketts sunt:
- ocluzie incrucisata posterioara, uni sau bilaterala, ocluzie frontala deschisa moderata,
- ocluzie incrucisata functionala unilaterala,
- compresie de maxilar cu protruzia arcadei superioare, inclinarea antero superioara a planului palatin,
- rotatia posterioara a mandibulei cu accentuarea hiperdivergentei,
- pozitia joasa a limbii, avansarea ei si interpunerea intre incisivi, prezenta obiceiurilor secondare (deglutitia infantila, sugerea buzei, a degetului)
- pozitia mai verticala a capului

SISTEMUL LUNGUO-MANDIBULO-HIOID
Cand exista probleme nazofaringiene, individul le compenseaza deschizand gura, cand exista probleme in faringele inferior, ori se produce un colaps respirator total care se numeste sindromul Roben, ori se produce doar o insuficienta cronica (cand stramtoarea este compensata prin sistemul linguo-madibulo-hioidian adica prin separarea hioidului de coloana vertebrala, prin intermediul pozitie posturale a mandibulei si limbii, care nu este altceva decat o lordoza cervicala)
DEGLUTITIA INFANTILA - este prima functie, se produce in ultimele luni a vietii intrauterine prin inghitirea lichidului amniotic.
DEGLUTITIA NORMALA - 3 etape - orala, faringiana, esofagiana.
ETAPA ORALA - inainte de a incepe deglutitia, limba este in repaus pasiv cu varful in contact cu incisivii inferiori. Mandibula este in pozitie de repaus fiziologic, cu arcadele dentare indepartate, cu buzele in contact fara nici o contractie, traiectul respirator este deschis; cand incepe deglutitia, dintii intra in contact ocluzal, varful limbii intra in contact cu marginea alveolara superioara la nivelul mucoasei palatine in apropierea fetei linguale a incisivilor superiorI. Dosul limbii se ridica in forma de arc pt a intalni palatul moale care coboara si el. Are rolul de a opri bolul aminentar sa intre prematur in faringe. Bolul alimentar este impins spre inapoi printr-o miscare in directia posterioara a muschilor limbii. Anterior, limba se sprijina inapoia incisivilor superiorI si dosul limbii coboara.
ETAPA FARINGIANA - cand bolul ajunge la istmul glotic incepe etapa faringiana prin actiune reflexa. In aceasta faza intra in actiune conjugala limba palatul moale si faringele. La sfarsitul etapei orale, palatul moale se ridica si inchide comunicarea nazofaringele si cu fosele nazale, permitand trecerea bolului prin istmul glotic. Ridicarea palatului se face pana cand intra in contact cu peretele posterior al faringelui si impiedica patrunderea bolului in fosele nazale. Dosul limbii coboara si bolul alimentar intra in faringele bucal, intra in actiune peristatica, trecand in hipofaringe. In continuare se produce o ridicare a laringelui spre baza limbii cu o apropiere simultana a corzilor vocale, astfel este impiedicata trecerea bolului in laringe.
ETAPA ESOFAGIANA - nu prezinta interes din punct de vedere stomatologic
MATURIZAREA DEGLUTITIEI - faza orala a deglutitiei la sugari se caracterizeaza prin: deglutitie prin sugere, maxilarele se indeparteaza, limba se interpune intre procesele alveolare, mandibula este proiectata spre anterior, iar miscarea de deglutitie e controlata de contactul buzelor, limbii si musculaturii periorala. Odata cu eruptia incisivilor apare maturizarea deglutitiei, deglutitia infantila convertandu-se in deglutitie de tip adult. Aceasta se caracterizeaza prin: varful limbii se prijina inapoia incisivilor superiori, avand contact cu palatul, dintii sunt in contact ocluzal, sau foarte apropiati, mandibula se fixeaza intr-o pozitite retruziva, nu exista contractie labiala.

www.danmerisca.ro

Pictorul Dan Merisca readuce in arta naturalul divin, izvorul sacru al Creatiei

REDUCE REUSE RECYCLE

Te-ai emotionat un pic? Foloseste apa cu chibzuinta, stinge becurile prin casa atunci cand chiar nu sunt necesare, si, cand se ard, inlocuieste-le cu becuri economice, consuma de zece ori mai putin curent si si au o viata mai lunga, ia-ti o plasa, doua, cu tine cand mergi la cumparaturi, si asa folosim mai mult de o gramada si raman la groapa de gunoi vreo zeci mii de ani, cauta sa nu cumperi produse supra impachetate si refoloseste cat mai mult, si daca nu-ti mai trebuie, doneaza, da aerul conditionat (vara) si energia temica (iarna) la minim atunci cand pleci de acasa, Aradul inca nu are un sistem de transport in comun foarte eficient (si mai ales civilizat), dar atunci cand pleci de acasa cu masina, n-o forja prea tare, si incearca sa rezolvi mai multe treburi cu un drum, si de ce nu, vezi pe cine mai poti lua cu tine, si asa e aglomeratie mare in trafic (vezi reclama destinata bizonilor din trafic:)) daca trebuie sa stai pe loc mai mult de 30 de secunde, poti opri linistit motorul, si iarna, treaba cu incalzitul motorului jumatate de ora inainte sa o iei din loc cand lui ii trebuie maxim 1 minut, nu tine, cand cumperi un aparat electric/electronic, vezi ce consum de energie are, intereseaza-te care sunt punctele de colectare a deseurilor reciclabile, si, fara sa fie un inconvenient pentru tine, incearca sa nu arunci la gunoi arhiva aia de 200 de kg de ziare si reviste FHM, pt ca s-ar putea cu ocazia asta sa salvezi cam 4 copaci de la taiere, nu mai arunca uleiul de gatit la chiuveta, pune-l intr-o sticla de plastic si arunc-o la gunoi cand e plina (nu! nu! asta nu-l refolosim :)), incearca ca atunci cand iesi la iarba verde sa nu lasi dezastru in urma ta, si asa cum l-ai adus, ia gunoiul inapoi cu tine, nu-i da foc, foloseste crengi uscate, nu taia din copaci, ca oricum aia nu ard, scoate din priza electronicele atunci cand nu le folosesti, pt ca ele consuma curent si atunci cand sunt in stand by, (sigur ai acuma vreo doua incarcatoare de telefon in priza aiurea) si primul lucru care poti sa-l faci chiar acum e sa dai click drept pe desktop, intra la "Personalise" si poti selecta Screen-Saver-ul Blank care sa apara in 5-10 minute astfel calculatorul intra in "repaus" cand nu-l mai folosesti, si cand te culci, stinge computerul de tot, nu trebuie sa stai cu messengerul pornit "idle 4 hours and 48 minutes .....dorm zzzzz", ca noi stim oricum ca dormi la 5 dimineata ;)

Daca ti-am dat de gandit un pic, vezi ce lucruri poti schimba in viata de zi cu zi, pentru ca nu o sa te coste mai nimic, dimpotriva poate ramai si cu ceva bani in plus in buzunar, si bem o bere ivineri in Wings, si poate si mai mult de atat, cand copii tai o sa te intrebe ce ai facut tu atunci cand toti oamenii de stiinta spuneau la unison ca schimbarile climaterice si fenomenele de incalzire globala sunt cauzate 100% de activitatea umana cu consumul ei irational si nejustificat, egoist si lacom, tu o sa poti sa le spui fie ca ai fost ocupat cu altceva si nu ti-a pasat, in timp ce incerci sa-i explici de ce acum 10-15 ani nu erau tornade si uragane la noi in tara, sau de ce acum temperaturile vara nu mai coboara sub 45 de grade sau cum arata un om de zapada, de ce apa la robinet curge doar 4-5 ore pe zi si aerul e irespirabil, si ce e cu astmul asta ca toti colegii din clasa I il au, de ce am taiat toate parcurile si padurile din jurul orasului in timp ce noi conduceam motoare de 3.4L, de ce nu mai putem merge la mare la Constanta ci undeva pe langa Galati, si ce sa intamplat cu toti zgarie norii aia care sunt jumatate in apa in New York, L.A, sau Shanghai si cand mergem sa facem scuba diving in The Red Light District si de ce nu mai putem vedea jumatate din animalele din atlase nici macar la gradina zoologica...... sau o sa poti spune ca nu ai stat deoparte, indiferent, si ai actionat.

UMOR CU TOMITZA :))

Proaspat intoarsa din stagiat, Domnisoara Doctor Annamaria ne povesteste cum a fost in rezervatia de zimbrii din judetul Hunedoara. Avem chiar si o poza cu zimbrul preferat. Dupa cum spunea chiar domnisoara doctor, "cine nu ajunge la zimbrii, nu e dentist" :)) Asa o fi. Interviul complet in zilele urmatoare. Imediat dupa postarea pe blog, cei de la "ROM" au contactat-o pe Annamaria in vederea realizarii unui nou clip publicitar din seria "senzatii tari romanesti" (completez eu, "fara manusi"). Acum, singura intrebare care ramane e "unde vom merge in excursie saptamana viitoare?" :)) Cel mai probabil acasa la Domnul Doctor Neiconi, la pescuit pe Raul Mare. Dupa citirea acestui post, pana si Domnisoara Doctor Melinda s-a oprit din plans si a inceput sa rada:))

ANESTEZIE CURS 2 - 16 octombrie

Anestezia locala si regionala (ALR)
Suprima durerea prin actiunea directa asupra receptorilor senzitivi, periferici sau prin impiedicarea propagarii sensibilitatii algice spre centrii nervosi conticali. Unii autori o numesc analgezie locoregionala. Analgezia se obtine cu ajutorul substantelor analgezice, care sunt fie aplicate local, fie administrate prin injectii. Ca si indicatii: toate interventiile asupra dintilor, parodontiului sau osului alveolar; pt prepararea cavitatiilor pt obturatii; slefuirea dintilor in scop protetic; pt trepanarea dintilor vitali; pt extractiile dentare; chiuretajul periapical sau in rezectie apicala; chiuretajul alveolar; pt odontectomia dintilor inclusi; pt alveolotomie; pt parodontopatile marginale; pt chisturile d emaxilar sau pt extirparea tumorilor gingivoalveolare; pt deschiderea supuratiilor limitate; pt operatiile mai mari asupra partilor moi ale fetei si gatului ale oaselor maxilare, sinusurilor, nasului sau pt eradicarea proceselor infectioase sau tumorale; in traumatismele maxilo faciale; malformatiile congenitale pt chirurgia plastic, restauratoare;
Pt interventiile in cavitatea bucala sau la fata, anestezia loco regionala are urmatoarele avantaje: actiunea anestezicului e limitata la structurile asupra carora se intervine fara a influenta teritorii intinse si fara riscul accidentelor toxice, generale, severe; faptul ca pacientul este tot timpul constient, permitand o colaborare permanenta cu operatorul; administrarea e usoara, cu o tehnica simpla si precisa, campul operator ramanand liber; nu necesita aparatura speciala, medic anestezist sau personaj ajutator, odata anestezia instalata se poate lucra in conditii civilizate; nu necesita pregatiri speciale pre-anestezice si nici o supraveghere indelungata sau ingrijiri deosebite; nu suprima reflexul faringian, deci nu exista pericolul axfixiei pulmoare; nu provoaca tulburari ulterioare sau tardive; poate fi potentializata printr-o medicatie sedativa, preanestezica, in scopul inflentarii constientei bolnavilor dar si a diminuarii receptivitatii lor psihice.
Inconveninte, greutati, contraindicatii: anestezia loco regionala nu este absolut contraindicata decat in mod exceptional, atunci cand se pot ivi accidente sau cand starea bolnavului nu permite efectuarea anesteziei (la bolnavii hipetensivi, la bolnavii coronarieni, la cei hiper si distiroidieni, e contraindicata, stari de emaxiere sau casexie, diabet, insuficienta hepatica, epilepsie, afectiunile neuropsihice, labilitatea psihica, impun o grija deosebita sau chiar evitatarea anestezie loco regionale. La hipertensivi nu se va folosi novocaina. Anestezia loco regionala nu se face la copii mici, pt ca reactiile emotionale sunt piternice. Perioada menstruale, primele 2 luni si ultimele 2 luni de sarcina impun prudenta pt folosirea ALR, dar si la mamele care alapteaza, la care se pot totusi face doze mici de anestezie. Nu poate fi practicata pt procesele patologice care impiedica accesul corect al zonei unde trebuie introdus acul (trismusul intens). Dupa sectorul de interventie senzitiva asupra caruia anestezicul actioneaza, ALR se utilizeaza sub urmatoarele forme: anestezia locala (terminala, ce actioneaza asupra receptorilor senzitivi din tesuturi si inhiba excitabilitatea lor prin perceptia senzatiilor dureroase; anestezia regionala (de conductie) ce actioneaza fie asupra trunchiurilor nervoasa (tronculara bazala) asupra ramurilor ce se desprind din aceste trunchiuri (anestezia tronculara periferica), fie chiar asupra ganglionului Gasser (anestezie tronculara centrala). Tehnica generala a ALR prin injectie: se face pregatirea bolnavului, examen clinic general, chiar pt interventiile minore, pt a se afla daca starea bolnavului nu contraindica o substanta anestezica. Se intreaba bolnavul asupra catorva date de anamneza, in legatura cu: antecedente hemoragice, alergice, tulburari sau accidente survenite la anestezii sau interventii anterioare, existenta unora afectiuni ca: diabet, cardiopatii, afectiuni hepato renale. Se vor face ivestigatii clinice cum sunt: se ia pulsul bolnavului, tensinea arteriala, reflexele, ascultatia pulmonara, se poate palpa ficatul, daca se depisteaza ceva anormal se consulta alti specialisti.